Puține orașe europene au trecut, în peste două milenii, prin atâtea transformări ca Barcelona. A fost colonie romană, reședință vizigotă, centru al comitatelor catalane, capitală medievală a Coroanei de Aragon și apoi metropolă industrială deschisă spre mare. Istoria Barcelonei se citește încă în ziduri romane, în Cartierul Gotic, în planul Eixample și în cartierele industriale transformate după Jocurile Olimpice.
- Cum a fost fondată Barcelona
- Istoria Barcelonei înainte de Roma
- Vizigoți, musulmani și conții Barcelonei
- Evul Mediu și Coroana de Aragon
- Barcelona în timpul războaielor
- Fabrici, Eixample și modernismul secolului al XIX-lea
- Secolul XX: Montjuïc, război și reconstrucție
- De la Jocurile Olimpice din 1992 până azi
- Ce să vezi în Barcelona
Cum a fost fondată Barcelona
Barcelona a fost fondată în urmă cu peste 2.000 de ani, sub numele de Barcino.
Urmărește idealista/news în spaniolă pe canalul de WhatsApp
Între anii 15 și 10 î.Hr., împăratul Augustus a creat aici o colonie romană mică, de aproximativ 10 hectare, pe Muntele Tàber. Zona corespunde astăzi în mare parte Cartierului Gotic și Plaça Sant Jaume.
Orașul a fost planificat după principiile urbane romane:
- străzi organizate în grilă;
- două axe principale, cardo maximus și decumanus maximus;
- forum la intersecția celor două;
- ziduri care delimitau așezarea.
Templul lui Augustus poate fi văzut și astăzi pe Carrer del Paradís, unde se păstrează coloanele sale. În secolul al III-lea, Barcino a primit un zid defensiv mai puternic.
Sub Plaça del Rei au fost descoperite peste 4.000 m2 de străzi și ateliere romane. Printre ele se află o spălătorie, o vopsitorie, o fabrică de sărare a peștelui și garum, precum și o pivniță de vinuri din secolele al II-lea și al III-lea.
Istoria Barcelonei înainte de Roma
Înainte de sosirea romanilor, câmpia Barcelonei era deja locuită.
Pe Montjuïc au fost descoperite fragmente de ceramică și unelte din silex și jasp, datate din perioada neolitică. Mai târziu, zona a fost ocupată de laietani, un popor iberic care organiza teritoriul prin așezări de deal și comunități agricole răspândite pe câmpie.
Montjuïc este asociat cu numele Barkeno, întâlnit pe monede de argint bătute între secolele al III-lea și I î.Hr. Mulți istorici consideră acest nume iberic o posibilă origine a denumirii Barcelona.
Legenda potrivit căreia orașul ar fi fost fondat de generalul cartaginez Hamilcar Barca nu este susținută de dovezi arheologice.
Cu aproximativ 13 milioane de ani în urmă, în Miocen, zona era locuită de Pierolapithecus catalaunicus, o specie dispărută de primată hominoidă. Rămășițele descoperite în Els Hostalets de Pierola sunt considerate posibile dovezi ale unui strămoș comun al oamenilor și maimuțelor mari.
Vizigoți, musulmani și conții Barcelonei
La începutul secolului al V-lea, vizigoții au ajuns în Peninsula Iberică. Regele Ataulf a ales Barcelona ca reședință și a ajuns în oraș în anul 414.
Pentru o perioadă scurtă, Barcelona a devenit capitala regatului vizigot, înainte ca Ataulf să fie asasinat în 415. În acea perioadă, Barcino a început să fie cunoscută sub numele de Barcinona.
După o perioadă scurtă de dominație musulmană, între 711 și 801, orașul a fost cucerit de carolingieni. În acea perioadă, era cunoscut ca Madinat Barshaluna.
La finalul secolului al VIII-lea, Carol cel Mare a creat Marca Hispanica, zonă defensivă între teritoriile francilor și cele musulmane. Regiunea a fost împărțită în comitate, iar Barcelona a devenit centrul administrativ al acestei structuri.
De aici vine și porecla „Ciutat Comtal”, Orașul Comitatului, folosită și astăzi pentru Barcelona.
Evul Mediu și Coroana de Aragon
În 1150, contele Ramon Berenguer al IV-lea s-a căsătorit cu Petronila de Aragon și a devenit prinț regent al Coroanei de Aragon.
Mai târziu, conții de Barcelona au devenit și regi, iar orașul a prosperat odată cu expansiunea mediteraneană a Coroanei.
În 1249, Iacob I a pus bazele autoguvernării locale prin Consell de Cent, instituție care a condus orașul până în 1714.
În secolele al XIII-lea și al XIV-lea au fost construite noi ziduri, iar o mare parte din patrimoniul gotic care definește astăzi Ciutat Vella a început să prindă contur.
Barcelona în timpul războaielor
După uniunea dinastică dintre Castilia și Aragon, Barcelona a pierdut statutul de curte regală, deși și-a păstrat instituțiile și privilegiile.
Secolul al XVII-lea a fost marcat de epidemii și tensiuni politice. Acestea au culminat cu Războiul Secerătorilor, între 1640 și 1652.
Revolta a fost îndreptată împotriva lui Filip al IV-lea și a fost alimentată de nemulțumiri legate de prezența trupelor regale și de presiunea fiscală exercitată de contele-duce de Olivares.
În acest context a fost proclamată o Republică Catalană aflată sub protecția Franței. În 1652, forțele lui Filip al IV-lea au recucerit Barcelona după un asediu lung.
Un alt moment decisiv a venit în timpul Războiului de Succesiune Spaniolă. După un asediu îndelungat, Barcelona s-a predat lui Filip al V-lea la 11 septembrie 1714.
Decretele Nueva Planta au desființat Consell de Cent, însă orașul și-a păstrat rolul central în Catalonia.
Fabrici, Eixample și modernismul secolului al XIX-lea
La mijlocul secolului al XIX-lea, Barcelona era un oraș industrial, încă blocat între zidurile medievale.
În 1854, demolarea acestora a fost autorizată și a permis extinderea urbană. Dezvoltarea a fost ghidată de Planul Eixample, creat de Ildefons Cerdà și aprobat în 1859.
Planul lui Cerdà a introdus blocurile cu colțuri tăiate, devenite una dintre imaginile emblematice ale urbanismului barcelonez. Proiectul a fost aprobat în ciuda faptului că un alt plan, propus de Antoni Rovira i Trias, câștigase concursul organizat de primărie.
După revoluția din 1868, demolarea Ciutadellei a eliberat spațiul unde s-a desfășurat Expoziția Universală din 1888. Evenimentul a devenit o vitrină pentru burghezia care a susținut modernismul catalan.
La finalul secolului, anexarea localităților Gràcia, Sants și Sant Andreu a început să contureze Barcelona actuală.
Secolul XX: Montjuïc, război și reconstrucție
Expoziția Internațională din 1929 a avut ca centru dealul Montjuïc și a lăsat în urmă repere precum Palau Nacional, Fântâna Magică și stadionul folosit ulterior pentru Jocurile Olimpice.
În timpul Războiului Civil, Barcelona a devenit ținta bombardamentelor aeriene. Au fost construite peste 1.300 de adăposturi antiaeriene, inclusiv Refugi 307 din Poble-sec, unul dintre cele mai bine păstrate.
După dictatura lui Franco și decenii de creștere alimentată de migrația internă din alte zone ale Spaniei, administrația locală democratică a revenit în 1979.
De la Jocurile Olimpice din 1992 până azi
În 1986, Barcelona a fost aleasă pentru Jocurile Olimpice din 1992. Orașul a folosit această ocazie pentru cea mai amplă transformare urbană de la planul lui Cerdà.
Au fost construite Rondele Barcelonei, o rețea rutieră de 35 de kilometri, și Satul Olimpic din Poblenou, pe foste terenuri industriale și feroviare.
Orașul s-a redeschis spre mare, cu plaje care se întind de la Barceloneta până la râul Besòs. Transformarea a continuat prin Forumul Culturilor din 2004 și prin districtul tehnologic 22@, dezvoltat în vechiul Poblenou industrial.
În 2026, Barcelona are 1.731.649 de locuitori înregistrați. Piața imobiliară rămâne una dintre provocările orașului.
În septembrie 2026, prețul mediu al locuințelor de vânzare era de 5.462 euro/m2, un maxim istoric. Chiria medie în Barcelona pentru apartamente era de 20,1 euro/m2 pe lună, cu 0,60 euro/m2 sub maximul de 20,7 euro/m2 atins în ianuarie 2025.
Ce să vezi în Barcelona
Dacă vizitezi orașul pentru prima dată, si nu știi ce obiective tursitice din Barcelona sa vizitezi mai intai aceste locuri merită incluse în traseu:
- Sagrada Família: capodopera lui Gaudí, cu vitralii și interioare spectaculoase. Rezervarea în avans este recomandată, mai ales pentru accesul în turnuri.
- Parcul Güell: mozaicuri trencadís, forme ondulate și priveliști asupra orașului.
- Passeig de Gràcia: bulevardul unde se află Casa Batlló și La Pedrera, două repere ale modernismului catalan.
- Cartierul Gotic: alei medievale, Catedrala din Barcelona, Plaça del Rei și urme ale zidurilor romane.
- Las Ramblas și La Boqueria: promenada centrală și piața cu produse proaspete.
- El Born: cartier cu atmosferă artistică, Bazilica Santa Maria del Mar, Muzeul Picasso, magazine de design și baruri de tapas.
- Barceloneta: fost cartier pescăresc, plajă și atmosferă de litoral. Pentru mâncare, merită să ieși din zona celor mai turistice restaurante de pe promenadă.
- Montjuïc: telecabină, Castelul Montjuïc, Muzeul Național de Artă al Cataloniei și zona olimpică.
